«

»

Print this Post

“Protestul diasporei”: o haltă pe drumul destatalizării României

Motto:

M-or răzbuna copiii mei.

Și-acum omoară-mă de vrei

Și-aruncă-mă la câini!

        (George Coșbuc)

Eram Președinte al Adunării Parlamentare a OSCE când au fost fraudate alegerile americane în Florida. Eram Președinte Emerit al Adunării Parlamentare a OSCE când s-au pus la cale „revoluțiile colorate”. Eram raportor permanent al Parlamentului European pentru relația cu Rusia și vicepreședinte al Grupului Socialiștilor și Democraților Europeni din PE când s-a declanșat „Pimăvara arabă”. Între aceste momente am mai fost Raportor special ONU pentru drepturile omului (în Belarus), vicepreședinte al Comisiei juridice și pentru drepturile omului a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și șeful Delegației PE pentru Ucraina. Printre altele. În executarea acestor misiuni am fost martor și participant, dar și, în măsura puterilor mele, opozant, la planificarea sacrificării statelor națiune pe altarul unei ordini globale pe care în mod greșit și chiar criminal unii o concepeau ca incompatibilă cu existența acestora. Nici un alt român nu a mai trăit în acest mod o asemenea experiență. De aceea pot citi și înțelege ce se întâmplă în aceste zile în România dincolo de perdeaua de fum lacrimogen al detaliilor faptice.

Unii comentatori (ex. Adrian Năstase) au observat că în mod normal nu există protest fără motiv, iar motivul este existența unei crize care poate fi socială (ex. crește șomajul, se introduc curbe de sacrificiu, adică se taie salariile și pensiile, cresc dările către stat etc.), economică (ex. crește inflația, crește deficitul bugetar, se prăbușește moneda națională, se blochează creditul) sau politică (ex. guvernul nu își mai poate promova măsurile legislative întrucât nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare iar un alt guvern nu se poate forma întrucât o altă majoritate nu se poate constitui). Or, România nu cunoaște nici una dintre aceste crize. Atunci de ce nemulțumiri de o asemenea amploare? Răspunsul trebuie căutat în afara României, acolo unde nu prea se uită lumea. România este într-o criză…geopolitică (cu dimensiunea sa geoeconomică).

Alți comentatori (ex. Alina Mungiu-Pippidi) au subliniat inutilitatea aparentă a protestului. Să protestezi fără nici un program, fără nici o listă de revendicări pe care să le poți negocia, dar și fără nici un lider-negociator, cerând numai, într-un limbaj trivial, demisia guvernului – care se poate reconstitui imediat sub un alt nume în Parlament – și eventual, alegeri anticipate – care cel mai probabil ar fi câștigate de aceleași partide – este o absurditate. Prin urmare toată tevatura nu ar fi decât rezultatul lipsei de cultură politică, exploatată de pescuitorii în ape tulburi care își pot promova mai ușor interesele într-un mediu instabil politic, negociind cu un stat slab. Căci în spatele unor idealuri înalte colcăie interesele cele mai josnice. Nedumerirea este justificată dar problema nu este tactică, ci strategică. Nu căderea guvernului PSD este urmărită, și nici înlocuirea lui (pentru moment, practic, imposibilă) cu un guvern PNL/USR/MRÎ, ci distrugerea capacității de autoguvernare a României.

În sinteză, actorii crizei geopolitice – care are caracter global – preconizează rezolvarea acesteia prin destatalizarea României. Și nu numai. România este doar un caz și așa zisul „miting al diasporei” doar o haltă pe acest drum. Obiectivul este crearea unui sistem de guvernare fluid, fără legitimitate electorală și fără constrângeri legale, care să poată fi dirijat operativ de la distanță, de factori suprastatali, prin intermediul unor grupuri minoritare cu geometrie și identitate variabilă,nelegate de vreo agendă națională coerentă și neidentificate prin ea.

De aceea s-a și apelat la ficțiunea „diasporei” ca entitatechipurile de sinestătătoare, conștientă de sine și acționând pentru sine, distinctă de ceilalți români, cei de acasă, prea slabi, prea indolenți sau prea needucați pentru a „salva România” de la niște pericole nedefinite clar, dar cu siguranță teribile. S-a conturat astfel imaginea unei „Românii exterioare” (întreprinzătoare, cinstită, harnică, responsabilă, angajată, democratică) superioară celei „interioare” (asistată, coruptă, leneșă, iresponsabilă, pasivă, oligarhică). Această Românie „salvatoare” (fără organizare politică stabilă) are, în virtutea apartenenței sale la „națiunea culturală” română, ca minoritate de elită, misiunea sacră de a elibera „națiunea civică” română (adică pe românii trăitori pe teritoriul național, în legea statului care le este armură politică) de tirania liderilor naționali corupți, incapabili să înțeleagă comandamentele ordinii globale.

Descifrând „identitatea diasporei” descoperim realitatea modelului care ni se impune: o forță externă, o forță minoritară, o forță cu contur vag și structură fluidă, o forță civică (deci opusă politicului), o forță nelegitimată electoral, o forță acționând în afara legii, o forță opusă ordinii de stat. Astăzi ea se cheamă „diasporă” (ceea ce sugerează o națiune fără stat) iar nu „emigrație”. Mâine, după ce ne obișnuim cu ideea, se poate chema altfel.Emigranții români nu au nici o vină în această tenebroasă afacere; ei sunt numai folosiți.

Vineri, 10 august 2018, am avut manifestații violente. Ele nu urmăreau decât testarea capacității de reacție a statului și punerea în defensivă a forțelor de ordine, inclusiv prin gesturi defetiste precum dezertarea comandantului suprem de la misiunea de a le încuraja și legitima prin transferul legitimității sale morale. Sâmbătă, 11 august 2018, manifestațiile nu au mai fost violente, dar au fost le fel de ilegale. Timorate, forțele de ordine s-au bucurat că nu se mai aruncă cu pietre, și au acceptat fără rezistență blocarea traficului. Ieșirea în afara perimetrului legal devine astfel o cutumă. Pe zi ce trece, aplicarea legii devine tot mai … ilegală. Și statul tot mai … inutil.

Zilele următoare lucrurile se vor repeta. Inclusiv cu unele episoade violente, căci, puterea statului, slăbită inclusiv prin anchetele la care parchetul va supune jandarmeria, trebuie măsurată periodic și diminuată treptat. Astfel statul se stinge, încetul cu încetul.

Majoritatea, înțelegând că legea a devenit facultativă și ocrotirea guvernului aleatorie, se va refugia în forme arhaice de socializare, căutând în proximitatea sa protecția unor potentați locali. La rândul lor, aceștia vor acorda protecție numai în măsura în care primesc protecție de la o putere externă căreia, în acest scop, i se supun. Când haosul va depăși limitele de toleranță, o altă „minoritate mare” cu caracter „civic”, constituită ad hoc, va interveni pentru a aplica o terapie de șoc făcând ca inacceptabilul să devină inevitabil și astfel acțiunea brauniană a vectorilor locali să devină sinergică.

Acest mecanism a fost folosit cu succes în Italia pentru schimbarea premierului Berlusconi. El este acum în plină desfășurare în Marea Britanie pentru a întoarce din drum Brexitul. Cu mult mai mare violență se manifestă în SUA pentru a anula efectele votului favorabil Președintelui Donald Trump și a legitima managementul politic al unor forțe nealese. Aceste forțe susțin înlocuirea democrației reprezentative, bazate pe alegeri libere și pe monopolulviolenței legitime de către stat, cu o democrație zisă „participativă”, ai cărei exponenți nu pot fi sancționați politic, întrucât nu sunt aleși, și nu pot fi sancționați legal, întrucât guvernează prin șoc iar nu prin lege. Minorități nevalidate prin mecanisme democratice și constituționale impun astfel puterii constituționale o politică neconstituțională. Ele se validează și legitimează insurecțional; pe o asemenea bază „guvernează” de manieră nonidentitară și nonstatală.

Asemenea procese și-au arătat deja efectele în Ucraina și Moldova. Ele au fost încercate masiv în Ungaria, Polonia și Turcia. În aceste din urmă țări rezistența fermă astatului națiune a reușit deocamdată amânarea deznodământului. Căderea României este esențială pentru că ea va antrena și căderea lor. Poate că Victor Orban va înțelege în sfârșit ceea ce i-am spus în 1997, și anume că niciodată în toată istoria lor Ungaria și România nu au mai fost atât de legate prin interesele lor strategice comune ca în epoca prezentă.

Din acest moment criza politică cerută de președintele Iohannis s-a declanșat. Obiectivul nu este reînnoirea mandatului său (tot mai improbabilă pe căi democratice firești), ci oficializarea unei uzanțe politice care să rupă legătura dintre legitimitate și autoritate, și astfel dintre voința populară și actul de guvernare. Cu toate păcatele sale enorme, PSD este ultima structură politică națională care se opune acestui demers. În următoareale săptămâni se va finaliza construcția resursei insurecționale capabilă să îl anihileze. Formula „reacția disproporționată a forțelor de ordine” îmi este foarte cunoscută. A fost folosită pentru a justifica intervenția externă împotriva guvernelor legitime care au încercat să apere ordinea de drept în Ucraina, Egipt, Georgia, Azerbaidjan etc. sau pentru a paraliza acțiunea accestora.

Destatalizarea României este un proces în desfășurare. Elnu favorizează un anumit partid sau om politic. Urmărind să permită tocmai schimbarea permanentă de identități, valori și paradigme, în funcție de evoluția jocului de interese al puterilor parastatale care îl promovează, se va putea îndrepta, după nevoi, chiar împotriva cozilor de topor care l-au susținut și pe care inițial părea a le susține. El neagă orice formă de liant stabil apt a transforma o colectivitate într-o comunitate, o populație într-un popor, o structură politică într-o națiune.

Conflictul care se desfășoară sub ochii noștri nu este între „diasporă” și Guvern sau între PSD și PNL/USR/MRÎ. Nu este nici între ordinea de drept internă și grupări anarhiste. El este unul între identitatea națională românească exprimată în și apărată prin instituțiile publice, și nonidentitatea globală; între stat și antistat; între democrația națională și plutocrația globalizată. Nu despre combaterea corupției locale este vorba, ci despre capturarea resurselor naționale.

Cine nu înțelege acest conflict nu poate găsi o soluție împotriva procesului de destrămare statală la care este supusă România. Fără să știe, jandarmeria nu a apărat în aceste zile ordinea publică, ci siguranța națională. Ceea ce nu se poate realiza cu mijloacele și tactile forțelor de ordine, ci numai cu cele afectate apărării naționale.

Din nefericire primul care nu înțelege cum stau lucrurile este chiar Guvernul României.

Permanent link to this article: http://adrianseverin.com/protestul-diasporei-o-halta-pe-drumul-destatalizarii-romaniei/

9 comments

Skip to comment form

  1. Rossenberg Alfred

    Felicitări d-le Adrian Severin! Toată admiraţia!

    O analiză extraordinară dar care din păcate, puţini o înţeleg!

    Mă rog la Dumnezeu ca guvernul să nu mai ezite şi fără nicio rezervă să intervină radical atunci când trebuie respectată legea!

    Aceasta se impune îndeosebi când anarhia este în stradă!

    Nimeni şi nimic nu este deasupra legii!

    Bune sau mai puţin bune, legile trebuiesc respectate şi instituţiile statului trebuie să intervină prompt, ferm şi dur când este vorba de “siguranţa naţională”!

    Destatalizarea va fi posibilă numai atunci când serviciile de informații românești trădează și atunci când liderii politici sunt compromişi, și, șantajabili!

    Din păcate, și unii și alții, îndeplinesc “condițiile” necesare “destatalizării României”!

  2. Colonizatul

    Un diagnostic exceptional. O explicatie clara si limpede a turbulentelor la care este supusa aceasta tara de doi ani incoace. Putinii, cei care reprezinta adevaratele elite intelectuale ale acestei tari, au inteles de la inceput ce se intampla, poate nu la fel de acurat si de documentat, dar in esenta corect.
    Din pacate, vocea dvs., care ar trebui sa se auda de la cel mai inalt nivel, pana in ultimul loc din acesta tara, suna in pustiu. Fortele despre care vobiti au avut grija sa va trimita in derizoriu. V-au discreditat, v-au trimis in puscarie, iar acum fac tot posibilul sa va minimalizeze. Nici unul dintre lasii din presa sau televiziunile, asa zis libere, nu are curajul sa va poarte mesajul, atat de necesar in aceste momente.
    Nimic nu ar fi putut reusi fara apetitul imens pentru tradare a acestui popor. Faptul ca la butoanele decizionale si ale serviciilor secrete se afla numai alogeni, asezati acolo cu scopul precis de a aduce la indeplinire planul descris de dvs., vorbeste clar despre tradarea si slugarnicia genetica a acestui popor.

    1. Delia Pandelescu

      Corect.As adauga doar:nu avem nici o sansa.

  3. paulfog

    Excelentă analiză, imposibilă pentru cineva care nu are perspectiva pe care o aveți Dumneavoastră. Acum datele problemei sunt clare. Întrebarea este: Există o soluție ? mă gândesc la o soluție prin care să scăpăm de ceea ce ni se pregătește, cum am scăpat de la ruperea unității teritoriale (nici acum nu știu cum și de ce).

    Dacă forțele care ne vor dispăruți intră în colaps (motive există întotdeauna), atunci scăpăm; o strategie simplistă ar fi să ne refugiem în munți până trece, că ogoarele sunt deja arse și fântânile otrăvite. Dar este destul ? Nu cred … Trebuie altceva, iar negocierea nu mai este suficientă; am cedat tot, nu ne-a mai rămas nimic.

    Domnule Severin: avem diagnosticul, cunoaștem starea pacientului, care este soluția salvatoare ?!

  4. Denis

    Scenariul expus de dvs. este asemanator cu scenariul din 1989. Daca românii sunt manipulați este vina politicienilor guvernanti care nu au reusit, din lăcomie, sa aibă putin patriotism. Politicianul guvernant nu se gândeste la viitorul acestei tari. As recunoaste o acțiune de bine pt Romania dacă as vedea ca se investește, constructiv si masiv in educatie si sănătate.
    Vreti sa sustineti ca infrastructura Romaniei nu se realizeaza tot pentru ca nu vor cei din exteriorul țării? Este total gresit . Lăcomia si nepăsarea ele sunt vinovate. De ani de zile trec in fiecare zi pe lângă o jumatate km de autostradă care este departe de a fi terminat. Daca încercați sa ne convingeri ca cei din afara acestei tari sunt vinovați pentru ceea ce vede fiecare roman zilnic cand isi duce copilul la scoala, părintele la doctor, cand se deplasează in încercarea de a ajunge la timp la serviciu cu masina, pentru ca noi nu suntem capabili sa avem un transport public civilizat si exemplele pot continua pentru romanul de rând.
    Situatia de azi a Romaniei se datorează exclusiv lacomiei si lipsei de profesionslism a clasei politice, iar celor care vor sa profite de prostia guvernării noastre le este foarte usor, nu au nevoie de planuri elaborate.

  5. Marius

    Cred ca noi romanii in marea noastra majoritate nu avem nimic “de impartit” cu PSD in ansamblul lui ca partid politic.
    In PSD sunt multi oameni de exceptie, capabili si unii din ei chiar iubitori de tara.
    Insa actualii conducatori ai PSD (cei vizibili pe sticla) si enumar aici pe presedintele Camerei Deputatilor, Primul Ministru, Ministrul de Interne, Ministrul Agriculturii, Ministrul Muncii si alti cativa indivizi nu fac nu fac bine nici PSD-ului nici Romaniei.
    Corect de ceva timp ( mai exact incepand din 1990) asupra Romaniei se fac presiuni externe pentru ca:
    – se doreste acapararea resurselor tarii de companii gen austriecii de la OMV
    – grupurile din industria petrolului americane care au interes sa exploateze “pe nimic” resursele de hidrocarburi din Marea Neagra.
    – bancherii sunt deranjati de legile date care i-au vizat si le-au diminuat considerabil profiturile.
    – marii retaileri doresc ca prin lanturile lor de hypermarketuri sa isi vanda produsele slab calitative la preturi de Europa de Vest (noi exportam produse brute si importam produse finite de exemplu exportam caise in germania la pretul de 1.5 lei / kg si importam nectar de caise min 50% fruct la pretul de 5.5 lei pe litru …diferenta de 4 lei + locurile de munca creeate de acea industrie merge in Germania)
    – austriecii care exploateaza masa lemnoasa nu mai au voie sa defriseze Romania in nestire
    ..si multe altele pe care noi poporul nu le cunoastem.
    Insa vinovati de aceasta situatie sunt TOTI absolut TOTI politicienii din 1990 incoace.

    Jefuirea Romaniei si aducerea ei la starea actuala s-a facut impreuna sau cu largul concurs al tuturor politicienilor.

    Ce e de facut ? Cred ca doar bunul Dumnezeu stie 🙂

  6. George Hida

    Dacă si degringolada actuala devine Anarhică ajungem sa-i lăsam pe imigrantii musulmani sa ne distrugă. Soluția, nazismul autohton blajin ocrotit de mămăliga împietrită, îmbucătita si servita cu praștia.

  7. dezideriududas

    @ Colonizatul
    Delia Pandelescu
    N-aș fi atât de pesimist…Winston Churchill spunea că adevărul este atât de prețios în război că trebuie înconjurat de o gardă de mincinoși !

    @ A.S.
    1.” Guvernarea prin șoc și nu prin lege”‘…..
    L-ați cunoscut direct pe Jeffrey Sachs ? Odată propunea “legea animalelor”, spre deosebire de Orwell…., serios. A remarcat și Andrei Pleșu într-un articol propunerea lui Jeffrey Sachs ( era încă la BM….).
    2.Pe G.M. Tamaș, l-ați cunoscut ? El se pare că deja s-a convins de precaritățile de cunoaștere globală ale lui Viktor Orban ( preluarea unui interviu “recent”- în sens IRIR….- al lui de către “Observator cultural”…). La Viktor Orban este însă și altceva. La evenimentul recent despre VIȘEGRAD organizat de Consiliul Mondial Român România spuneam că nu știu cât de prieten era Soros cu Orban în anii ’90 și nici acum cât sunt de dușmani….Pe acea direcție va urma promovarea conceptului strategic “VIȘEGRADUL ROMÂNESC “.

  8. Valentin Vali Birladeanu

    Adrian Severin: EXCEPTIONALA analiza! Felicitari!

    PS
    @A.S.
    Daca incercati sa ne consolati cu citate din “marele” sorosist Plesu, atunci ati dat o palma la rahat. V. Orban si-a facut studiile la Cambridge pe banii lui Soros, dar asta nu l-a impiedicat sa-l considere si sa-l trateze pe Soros ca dusman atunci cand si-a propus sa distruga Ungaria asa cum vrea sa distruga si Romania!
    Asa ca avem nevoie de adevarati barbati sde stat si mari patrioti asa cum sunt Orban, Putin si chiar Erdogan!

Leave a Reply