«

»

Print this Post

Intrebari si raspunsuri pe teme de campanie europarlamentara (II)

Dl. Draghi Puterity in dialog cu Adrian Severin:

DP: Ceea ce ingreuneaza cel mai mult raspunsul la intrebarea “Eu cu cine votez”, e lipsa unor optiuni clare. De exemplu, eu doresc o Europa puternica fata de actorii aflati in afara ei, si nu o Europa in care bancile si corporatiile sa fie (prea) puternice in raport cu proprii cetateni.

Concluzia logica ar fi ca ar trebui sa sustin grupul social-democrat. Insa Martin Schultz, si in general social-democratia germana, nu imi inspira deloc incredere, mai alest dupa ce am trait pe pielea mea cum cancelarul social-democrat Gerhard Schröder a distrus economia de piata sociala a Germaniei, inlocuind-o cu un neoliberalism feroce. Am senzatia ca si in Romania social-democratia e prea “pro-corporatista”, dar macar acolo e clar ca ea reprezinta (sau macar reprezenta) si din acest punct de vedere raul cel mai mic. Desi, dupa cum ati demonstrat mai sus, apartenentza unui individ la acest grup nu spune de fapt mare lucru despre orientarea lui ideologica.

Pe de alta parte Jean-Calude Juncker pare mai degraba un prieten al Romaniei, insa grupul popular a avut o influentza extrem de nociva asupra Romaniei si ma astept ca din pozitia lui de premier al Luxemburgului, stat dependent de industria financiara, sa promoveze exact tipul de Europa pe care nu il doresc.

De aceea v-as fi foarte recunoscator sa ne impartasiti si consideratiile care v-au facut pe dumneavoastra sa gasiti “raul cel mai mic”. Daca mai aveti informatii sau chiar si banuieli ca unii sau altii ar vota “prin mijloace specifice”, sau ca s-ar preocupa doar de propria imagine, m-as bucura sa le stiu si eu in timp util.

Permiteti-mi sa inchei in primul rand cu multumiri pentru declansarea acestei dezbateri, si cu niste intrebari directe:

  1. Considerati posibila sau probabila trecerea PNL de la grupul grupul ALDE la PPE?
  2. Cat e de puternica “disciplina de grup” in PPE? E de asteptat, dincolo de optiunile individuale ale unor indivizi fara caracter sau aflati in misiune, ca PNL sa fie constrans sa voteze legi si masuri impotriva Romaniei?
  3. Care ar fi in opinia dumneavostra presedintele ideal al CE din punctul de vedere al intereselor Romaniei?

 

Răspuns AS:

Dragă dle Draghi, așa cum v-am promis încerc să răspund întrebărilor dvs.

Am mai afirmat și anterior, într-o altă corespondență, că nici eu nu dețin încă un răspuns cu privire la “răul cel mai mic”. Îl voi căuta, însă, gândind, raționând, analizând, informându-mă, până voi ajunge la o concluzie. În orice caz, o concluzie va fi. Aceasta este, poate, și deformația mea profesională de om politic. Poți măsura de o mie de ori, poți despica firul în patru, poți “hamletiza” cât dorești dar la sfârșitul zilei trebuie să iei o hotărâre. Chiar dacă nu este cea mai bună ci doar cea pe care tu, în limitele de timp date, ai ajuns să o consideri a fi cea mai bună. După aceea trăiești cu efectele ei, asumându-ți astfel răspunderea pentru ceea ce ai decis; o răspundere obiectivă, fără legătură, deci, cu bunele sau relele tale intenții. Dacă doriți putem parcurge acest exercițiu împreună.

Până la a găsi răul cel mai mic sau binele cel mai mare, putem încerca să urmăm un raționament ajutător. În măsura în care toate variantele sunt rele, soluția pe care o putem adopta este aceea de a combate răul prin rău punându-le în contrapondere. Pe un cui nu poți sta, căci te rănește, dar pe un covor de cuie poți. Decât să las un scorpion să mă muște mai bine aduc mai mulți scorpioni împreună. Nu se vor omorâ între ei dar se vor supraveghea unul pe altul lăsându-mă pe mine în pace. Puterea distribuită mai multor tirani este mai suportabilă decât puterea concentrată de unul singur, pluralismul tiranilor fiind un prim pas către o democrație pluralistă. Dacă nu știm, deci, care este răul cel mai mic, și nici nu putem influența prin votul nostru comportamentul răului, putem ca prin votul nostru, prin direcționarea lui inteligentă, să fragmentăm puterea răului. Ce părere aveți?

În legătură cu alegerile europene viitoare pot să confirm faptul că ele nu vor decide dacă Traian Băsescu rămâne Președintele României sau dacă Victor Ponta pleacă din fruntea guvernului român, ci care vor fi conducătorii Uniunii Europene în următorii cinci ani. Astfel, cine votează PSD votează pentru Martin Schulz (PSE), cine votează PDL, PNȚCD, PMP, UDMR votează pentru Claude Juncker (PPE), cine votează PNL votează pentru Guy Verhofstadt (ALDE). Este adevărat că în România nici unul dintre aceștia nu are notorietatea lui Mutu sau a Biancăi Drăgușanu dar dacă ne gândim că peste 80% din legile care se aplică aici își au originea la Bruxelles și că fondurile europene care ne-ar putea reveni ar fi de natură să ne rezolve problema locurilor de muncă, a autostrăzilor sau a spitalelor, parcă merită să uităm pentru câteva săptămâni de Adi Minune și să încercăm a înțelege cum funcționează UE și ce putem face cu ea, după ce ne-am chinuit să îi devenim membri.

Între Claude Juncker și Martin Schulz alegerea nu este greu de făcut. Când ești bolnav te duci la doctor iar nu la brancardier. Deși amândoi lucrează în spital, cel dintâi, chiar și prost de ar fi, tot a învățat să trateze bolile, în timp ce al doilea, fie el și genial, știe doar să ducă targa; adesea la morgă.

Ca om de dreapta Claude Juncker a fost, într-adevăr, poate mai mult de nevoie decât din gust, dar mai ales sub presiunea germană, un apostol al austerității. Dincolo de aceasta, însă, atuurile sale sunt considerabile. El este un om cu școală care, fiind de mulți ani prim-ministru și președinte al euro-grupului, a ajuns să înțeleagă în toate detaliile cum se conduce o țară (fie ea și foarte mică) și cum funcționează UE. Totodată, în exercițiul funcțiilor respective a dovedit o anume sensibilitate față de problemele sociale – fapt care l-a făcut frecventabil și pentru socialiști, precum și o incontestabilă capacitate de a negocia compromisuri care să nu compromită cauza. În plus, fiind luxembrughez, este în același timp dedicat în mod autentic ideii federalismului european, în care este interesată România, și străin șovinismului de mare putere caracteristic statelor mari cu tradiții de dominare.

În ceea ce îl privește pe Martin Schulz, el nu este nici socialist nici corporatist ci pur și simplu “martinschulzist”; adică un veleitar interesat exclusiv de propria ascensiune, pentru care calcă pe cadavre. Un fotbalist ratat care a absolvit doar școala vieții, primitiv, brutal, fățarnic, demagog, autoritar și cu tulburări de comportament. Arogant cu cei slabi și umil cu cei puternici. Pe deasupra este românofob. Schulz nu este simpatizat nici măcar în SPD. Un distins reprezentant al acestui partid mi-a confirmat acest lucru, adăugând, însă, că nu poate formula critici publice întrucât “fiind german gura mea este pecetluită”. Singura experiență a lui Martin Schulz în administrația publică este aceea de primar cu performanțe confidențiale într-o comună de lângă Acchen. Este adevărat că are o mare abilitate politică, cunoștințe de cultură generală remarcabile dobândite ca autodidact prin valorificarea activității sale de librar, unele sensibilități mișcătoare dar foarte trecătoare, precum și o relativ sinceră înclinație către ideea federalismului european. Concepția sa asupra acestui federalism este, însă, de factură germană, ea vizând o Europă puternică dotată cu instituții slabe, susceptibilă a fi dominată de unul sau două state protagoniste. Or asta este împotriva inereselor românești. Negociator mai mult dificil decât eficient, este un gafeur în materie de diplomație.

Sper că înțelegeți care este doctorul și care brancardierul.

Mă întrebați care ar fi Președintele ideal al CE din punctul de vedere al intereselor României? Cred că îi aveți în vedere pe candidații în competiție, căci despre un portret robot (el ar putea fi eventual copiat după figura fostului Președinte Jacques Delors) nu știu dacă merită discutat în acest moment.

Dintr-o asemenea perspectivă socotesc că pentru România președintele nu neapărat ideal dar optim este liberalul belgian Guy Verhofstadt. Dintre toți candidații el este cel mai articulat, cel mai cutezător, cel mai limpede în gândire, cel mai imaginativ, cel mai convingător și cel mai consecvent. Nu întâmplător la toate confruntările televizate dintre candidați, care au avut loc până acum, el a ieșit detașat pe primul loc, atât din punctul de vedere al experților cât și al publicului. Fost prim ministru al unei țări mici dar complicate, Belgia,Verhofstadt are asupra construcției europene viziunea cea mai apropiată dacă nu chiar identică celei care corespunde intereselor românești. Am lucrat împreună în ultimii ani în cadrul Grupului Spinelli, grup care a produs un excelent proiect de nou tratat european. Guy Verhofstadt este la modul propriu unul dintre co-autori.

Dacă românii ar dori să trimită la Bruxelles un mesaj asupra felului în care ei vor să fie UE iar nu asupra a cine nu vor să le fie președinte, ar trebui să voteze pentru Guy Verhofstadt; adică pentru ALDE, respectiv pentru PNL.

Din păcate, partidul dlui Verhofstadt (ALDE) nu are șanse reale de a ieși câtigător în alegerile europene, liberalii fiind slab cotați electoral în majoritatea statelor UE. (În ceea ce le privește pe PPE și PES, potrivit sondajelor acestea vor fi despărțite de numai câteva mandate și prin urmare, orice vot dat unuia sau altuia, prin intermediul partidelor naționale membre, poate fi decisiv.)

Pe de altă parte, este aproape sigur că nici un partid nu va obține majoritatea absolută în PE, ceea ce va duce la negocieri și la constituirea de alianțe. (Există informația că pentru această eventualitate, socialiștii europeni țin în manșetă cartea înlocuirii impopularei candidaturi a lui Martin Schulz, recent șubrezit și printr-un scandal care a dus la votarea unei moțiuni parlamentare cerându-i demisia, cu aceea a unei femei și anume actulul prim ministru danez, Helle Schmidt. Adeptă a suveranismului mai mult decât a federalismului european, dna Schmidt ar putea fi acceptată de unele state cu guvernări de dreapta sau de statele euro-sceptice, dar nu poate răspunde convenabil la așteptările europene ale românilor.) În acest context este important ca partidul european care are oferta cea mai apropiată de interesele românilor să obțină o putere suficient de mare spre a negocia un compromis convenabil nouă.

Iată așadar că, și dacă nu prea este mare lucru de ales între partidele românești, la nivel european mai avem alternative care cer și permit o alegere. Raportat la ele, la scrutinul european din 25 mai partidele românești ar trebui privite ca niște vehicule care ne transportă voturile la o anumită destinație. În măsura în care știm unde vrem să ajungem nu mai contează în primul rând nivelul de confort al vehiculului ci ruta pe care se deplasează.

Mă întrebați dacă este probabil ca PNL să treacă de la ALDE la PPE? După părerea mea este improbabil. Aceasta este și părerea împărtășită de conducerea ALDE.

Cât privește “disciplina de grup în PPE”, ea este în general flexibilă. Mimetismul servil al PDL (cred că la acest partid ați vrut să vă referiți iar nu la PNL) îi face, însă, pe reprezentanții săi în PE să fie adesea “mai regaliști decât regele”. PDL nu este, totuși, un partid al trădării, așa după cum trădători, cu premeditare sau fără premeditare, găsim în toate partidele. Un Teodor Stolojan sau Marian-Jean Marinescu nu vor vota, cred, legislație sau măsuri împotriva României. (Ceea ce ar fi și împotriva intereselor europene, cu care interesele românești sunt congruente.) În schimb Monica Macovei sau Cristian Preda, cu intenție sau exploatați în orb, au acționat frecvent împotriva României. Problema cu PDL în ansamblul său este legată de modul concret în care acest partid percepe și definește interesele românești. Desigur, fiecare partid este îndreptățit să o facă în conformitate cu valorile sale. În cazul PDL aceasta ar fi probabil să poată duce la poziții care să nu coincidă cu viziunea mea, a majorității partidelor românești și, mai important, a majorității cetățenilor României asupra interesului național.

Permanent link to this article: http://adrianseverin.com/intrebari-si-raspunsuri-privind-alegerile-europarlamentare-2014-ii/

Leave a Reply