«

»

Print this Post

Europa cu mai multe viteze și mai multă discriminare

 

Președintele Comisiei Europene, dl. Jean-Claude Junker, susținătorul proiectului UE cu mai multe viteze, a dat un exemplu asupra a ceea ce poate să însemne o asemenea idee. Domnia sa, prezumtiv gardian (potrivit tratatelor europene) al intereselor comune – sublinez, comune – ale națiunilor membre, i-a amenințat pe membrii est europeni (România fiind la loc de frunte printre ei) că nu vor mai primi fondurile europene necesare dezvoltării dacă nu vor accepta ordinea statului de drept concepută de Germania în așa fel încât acesta să fie capabil a transforma statul suveran în stat colonial, spre satisfacția profitorilor Uniunii. Aceasta chiar dacă obligația lor de a cotiza la bugetul comun și a-și menține deschise piețele va subzista.

 

Sub acțiunea „puterii transformatoare” a UE, în care noi am crezut a vedea o democrație transnațională aptă a garanta pacea unui grup de state egale, solidare și libere în același timp, ordinea constituțională a României europene s-a modificat pas cu pas. Așa a fost transformat CSAT într-un Guvern ocult al României, mai puternic decât cel legitim, sau Președintele-mediator în Președinte-jucător. Așa a fost transformată Republica parlamentară în Republică a procurorilor, umplând pușcăriile de oameni nevinovați, în disprețul drepturilor lor constituționale. Așa a fost distrusă clasa mijlocie, capitalul național și elitele românești.

 

Legile aflate în prezent în proces de adoptare nu modifică structura ordinii constituționale democrate, ci dimpotrivă, încearcă să consolideze la un nivel minimal stâlpii de susținere ai edificiului democratic construit de români cu sânge, lacrimi și suferință. Tocmai de aceea li se opun cei care doresc slăbirea structurii de rezistență a națiunii până când statul român se va prăbuși cu totul. În numele acestora și pentru aceștia vorbește Președintele Comisiei Europene.

 

Dl Junker nu face decât să confirme previziunile mele făcute cu aproximativ zece ani în urmă și anume acelea că amestecul abuziv al instituțiilor UE în ordinea de drept internă a statelor membre anunță intenția de a crea un alibi pentru alocarea fondurilor europene după criterii neprevăzute în tratate, spre îndestularea preferențială a marilor profitori ai Uniunii, proclamați a priorica atleți ai statului de drept și ai democrației.

Nimeni nu evaluează performanțele statului de drept în Germania (unde darea de mită în interes național este admisă) sau în Franța (unde tradițiile procesului Dreyfuss sunt încă păstrate) sau în Italia (unde justiția selectivă a permis supraviețuirea Mafiei) sau în Spania (unde procedurile de anchetă robuste nu se împiedică de mofturi precum drepturile omului). Toate aceste state sunt decretate a fi democrații consolidate și state de drept consacrate. MCV-ul este numai pentru România și Bulgaria și funcționează la foc continuu chiar dacă din 2010 nu mai are bază legală. Ridicarea dreptului de vot, adică deposedarea de putere politică în cadrul procesului decizional al UE, se discută pentru Ungaria și Polonia, deși gloanțele de cauciuc și gazele lacrimogene plutesc în voie la Paris, Barcelona sau Frankfurt, în timp ce la București, demostrațiile neautorizate neofasciste se țin lanț, încurajate de ambasadorii occidentali și cozile lor de topor din politica locală. (Să fim lămuriți: dreptul de a demonstra și a protesta este recunoscut prin lege dar, tocmai de aceea, el trebuie exercitat în condițiile legii; când protestul și demonstrația au loc fără respectarea acestor condiții, nu mai vorbim de drept, ci de rebeliune.)

Sigur, se poate spune că UE se bazează pe adeziunea tuturor membrilor la un anumit set de valori. Că nu poate exista democrație economică fără democrație politică; iar democrația politică nu există fără stat de drept; care, la rându-i, este nul în lipsa respectului pentru drepturile omului. Aceasta nu permite însă amestecarea planurilor, inventarea de proceduri ilegale și autoîmputernicirea prepușilor europeni ai Germaniei cu competențe neatribuite lor de statele membre.

 

Lucrurile nu merg foarte bine nicăieri. Pretutindeni justiția este coruptă iar democrația se găsește în criză morală. Avem datoria comună să îndreptăm situația. Aceasta nu se poate realiza însă prin alte ilegalități, prin discriminare și prin dominare oligarhică. La democrație nu se ajunge prin dictat niciodată. Supremația legii și guvernarea prin lege nu pot fi asigurate prin fărădelegi, prin abuz de putere și prin rea credință.

După adoptarea Tratatului de la Lisabona, UE a devenit membră a Consiliului Europei și astfel a recunoscut competența acestuia cu privire la promovarea statului de drept, inclusiv în raporturile cu membrii Uniunii. Cu alte cuvinte, în materia apărării statului de drept competent este acum Consiliul Europei iar nu Comisia Europeană. Dacă dl Junker are îngrijorări referitoare la soarta statului de drept în România, se poate adresa Consiliului Europei pentru evaluarea situației și, după caz, remedierea ei. Instrumentele acestuia sunt proiectate în așa fel încât să reflecte deviza organizației, „Toți diferiți, toți egali”. Acolo există garanții pentru neutralizarea abuzurilor și devierilor de la amintita deviză; garanții neconcepute în UE pentru că potrivit naturii juridice a acesteia ele nu erau necesare. Aderarea UE la Consiliul Europei, pe care și eu am susținut-o (cu succes) în Convenția Europeană, avea tocmai scopul de a consolida statul de drept și democrația în statele membre ale UE, fără a o împinge, încuraja sau lăsa pe aceasta să se amestece în ordinea constituțională internă a respectivelor state. UE trebuie să gestioneze interesele politico-economice comune, iar Consiliul Europei să apere / promoveze valorile comune în fiecare stat membru luat individual. (De aceea Curtea Europeană a Drepturilor Omului funcționează pe lângă Consiliul Europei iar nu în cadrul UE.) Altminteri, edificarea statului de drept democratic nu mai este un scop comun, ci un instrument individual pentru impunerea agendelor naționale egoiste ale celor care doresc și pot să înlocuiască forța dreptului cu dreptul forței.

Dacă în România statul de drept nu funcționează, aceasta este tocmai din cauza amestecului UE, care vrea ca el să nu funcționeze, în așa fel încât națiunea română să poată fi pedepsită, lipsită de drepturi și ținută sub control.

Competențele și mecanismele instituționale în cadrul UE sunt sau au fost atent concepute și fin reglate pentru ca aceasta să nu devină o altă Uniune Sovietică sau un nou Sfânt Imperiu Roman de Națiune Germană. Dacă, însă, sub diverse pretexte, acest mecanism este dereglat, UE nu va mai rezista mai mult decât câțiva ani, după care Europa va reveni la război.

Germania (susținută de partenerii săi occidentali) a încercat să reducă extinderea UE la o simplă expansiune a pieței sale. Se pare că nu a fost destul. Acum, după ce a confiscat piața membrilor din est, vrea să le confiște și banii. Ea nu a înțeles că politicile de austeritate pentru care pledează, nu pot da rezultate decât dacă se aplică în mod egal și membrilor bogați și celor săraci. Altminteri curând nu va mai fi nimeni care să îi cumpere produsele și sa-i salveze locurile de muncă. De asemenea, a uitat, pare-se, că fără coeziunea economică, socială și teritorială a tuturor națiunilor europene, nu poate exista siguranță națională pentru nici una dintre ele. Atunci va dori să confiște și teritoriile.

Finalul este cunoscut. El va fi identic cu cel din ultimele două războaie mondiale și mai rău decât atât. Până la final, însă, va veni dinnou puterea întunericului și vom avea iarăși parte cu toții doar de lacrimi și scrâșnire din dinți.

România trebuie să se opună unui asemenea curs. O poate face dar nu cu actualii săi conducători. Din nefericire nu poate avea alții, întrucât acesta este singurul tip de lider pe care și-îl poate procura o colonie.

Permanent link to this article: http://adrianseverin.com/europa-cu-mai-multe-viteze-si-mai-multa-discriminare/

1 comment

  1. Iordache Marilena

    Eu sunt un simplu cetățean care nu se pricepe la politică. Totuși îndrăznesc să îmi spun modesta parere.
    La Est avem o Rusie în curs de expansiune. Evenimentele din Crimeea și Ucraina o dovedesc. În Moldova de dincolo de Prut, confruntarea între cei care sunt de partea democrației și cei care doresc dominația Rusiei e acerbă. Acum vine și Germania cu pretențiile ei de a-și asigura “SPAȚIUL VITAL” ( nota bene !!! ). Franța e la remorca Germaniei clar. Marea Britanie face efortul de a se elibera din cușca asta cu gratii aurite …
    În tot acest timp ROMÂNIA NU EXISTĂ. A încercat să facă ceva atunci când a fost de acord cu mutarea Ambasadei Israelului la Ierusalim…numai că dl. Iohannis, mai mult reprezentant al Germaniei în România decât președinte al acestei țări , a avut o atitudine care nu mai miră pe nimeni. Da, din nefericire nu ne mai mirăm când vedem că președintele nu mai e ( dar a fost vreodată ??? ) al acestei țări.

Leave a Reply